36 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977


Home >> Ştiri Târgovişte Dâmboviţa >> 36 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977

36 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977


(P) Mica publicitate! Posteaza-ti anunturile gratuit AICI!

cutremur2Pe 4 martie 1977, România a fost zguduită de un puternic cutremur de pământ, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter. Seismul a lovit partea de sud a României, la ora 21,22.

Epicentrul s-a situat în Munţii Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la adâncimea de 94 de kilometri. Seismul, cu efecte devastatoare, a avut o durată de 55 de secunde. Unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică. A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul XX, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani.

Bilanţul victimelor şi pagubelor materiale a fost impresionant: 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse.

Imediat după seism, circa 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unităţi economice au fost afectate.

Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii.

În Bucureşti s-au prăbuşit atunci o mulţime de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scala, Continental – Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor ş.a. Din cele 33 de clădiri înalte prăbuşite atunci 28 erau construite înainte de 1940.

În afară de capitala ţării, cele mai afectate judeţe au fost cele situate în proximitatea Bucureştiului: Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău.

Seismul a afectat şi Bulgaria. În oraşul Sviştov, aflat în nordul ţării, peste 100 de oameni au murit şi trei blocuri mari de locuinţe au fost distruse.

La data producerii cutremurului, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau într-o vizită oficială în Nigeria. Ceauşescu a aflat despre dezastrul din ţară de la un oficial român.

Iniţial, ştirile referitoare la cutremur erau confuze, iar populaţia vorbea despre o catastrofă mult mai mare. Din cauza întreruperii curentului electric în Capitală, serviciile de comunicaţie nu au funcţionat câteva ore. Populaţia a ieşit în stradă, speriată de posibilele replici seismice. Pe moment, autorităţile nu au luat nicio măsură concretă.

S-au constituit ad-hoc echipe de salvatori la toate blocurile distruse. Medicii, militarii, oameni de diverse profesii s-au prezentat la locurile de muncă. Nouă unităţi spitaliceşti au fost scoase din funcţiune.

Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, deşi grav avariat, a fost luat cu asalt. Ulterior, el a fost evacuat. Stadionul Dinamo din imediata apropiere a fost transformat în punct de triere pentru răniţi.

Până în dimineaţa de 5 martie s-a lucrat la reabilitarea reţelelor utilitare – apă, gaz, telefoane, curent electric.

Spre exemplu, Biserica Ienei, situată în stânga blocului Dunărea din centrul Capitalei, în dreptul Institutului de Arhitectură ‘Ion Mincu’ şi vizavi de Teatrul Naţional şi hotelul Intercontinental, a fost ulterior demolată, deşi rezistase catastrofei. Blocul Dunărea a fost şi el dărâmat, timp în care turla Bisericii Ienei a fost lovită intenţionat de un utilaj de demolare. Monumentul nu a fost salvat, după cum nu au fost salvate nici picturile murale şi frescele de o mare valoare artistică executate de Gheorghe Tăttărescu în interiorul bisericii. Fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez), aflat pe strada Sevastopol, a „beneficiat” de acelaşi tratament – demolarea. Odată pornită, acţiunea de înlăturare a cât mai multor monumente de arhitectură şi lăcaşe de cult s-a extins şi asupra colecţiilor şi colecţionarilor de artă. Sub pretextul ‘punerii la adăpost’ a operelor de artă, colecţiile particulare şi casele memoriale au fost deposedate de lucrările de artă aflate în patrimoniul lor, apărând ideea realizării unui Muzeu al Colecţiilor, care s-a finalizat mai târziu.

   
   

Ţi-a plăcut articolul? Vrei să primeşti pe e-mail următoarele articole? Introdu adresa ta în căsuţa de mai jos:
Articolul are 2.207 vizualizări
Publicat pe 4 martie 2013 de Ioana Radu

Părerea ta contează!

Turn on pictures to see the captcha(Obligatoriu)

Copyright © 2010-2017 eTargoviste.ro.
36 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977